Oboseala. Din nou a fost o zi super plina la servici. Butonez telecomanda in speranta ca este ceva interesant la televizor, desi mi-e greu sa ma mai concentrez la ceva. Brusc nimeresc stirile pe unul din minunatele noastre posturi TV. Consortul ma intreaba ceva dar atentia imi este blocata pe TV unde prezentatoarea ne arata o sala aproape goala in care misuna doar cativa... parlamentari. Oau, cred ca le-a fost tare greu in vacanta prelungita...inca n-au reusit sa se adune, cum n-au reusit nici ieri, nici anul trecut, nici...odata. Siderata stau si cantaresc situatia. Oare cat salar iau astia ca sa stea acasa? Cred ca m-ar omori sefa daca as aparea la servici asa de rar ca astia. Poate ar trebui sa intru si eu in politica...starea mea de nervi se accentueaza pe masura ce la TV se deruleaza cateva interviuri cu niste personaje plictisite care regreta ca au facut "greseala" sa apara la "servici". Incep sa ma agit prin casa in timp ce sotiorul profereaza cateva blagosloveli la adresa "putorilor". Pur si simplu nu-mi vine sa cred, astia isi bat joc de noi si de banii nostri, bani pentru care noi muncim din greu...culmea...chiar muncim, de dimineata uneori pana noaptea, alteori si noaptea si ziua urmatoare si...ce naiba, noua ne ajung cateva ore de somn la cateva zile. Pe bani...cati or fi numai sa ne putem descurca si noi cumva. Imi vine sa injur cat pot si visez ca-i strang de gat pe toti profitorii aia care pretind ca fac ceva pentru tara asta si pentru oameni. CE NAIBA FAC? Stau acasa si se ocupa de invartelile lor proprii, doar de aia au un servici...ca sa nu mearga decat cand se apropie vacanta, iar atunci sa dea legi si ordonante si hotarari de-a valma, sa nu zica lumea ca nu si-au facut planul. Din nou imi stau pe limba cateva de dulce... de fapt...nu mai am cuvinte. S-apoi si daca as avea, cui ii pasa? Alora cu siguranta nu. Iar noi "prostimea" ramanem in continuare muti...in timp ce ei continua cu ale lor treburi, care n-au nici o legatura cu "bunastarea natiunii"...